Măsurarea strategică a performanței
Pentru a rămâne în frunte este nevoie de o abordare cuprinzătoare și adaptabilă a măsurării performanței. Metriq.one, un cadru de măsurare a performanțelor de ultimă generație, se dovedește a fi soluția de care întreprinderile au nevoie pentru a schimba regulile jocului. Haideți să aprofundăm caracteristicile care fac din Metriq.one o forță strategică, susținute de informații din referințe de renume.
Derivat din strategie
Metriq.one se evidențiază ca fiind un cadru derivat dintr-o planificare strategică meticuloasă, aliniindu-se la ideile lui Globerson (1985), Maskell (1989), Dixon et al. (1990), Lynch și Cross (1991) și Neely et al. (1996a). Această bază asigură faptul că fiecare măsurătoare și punct de date servește unui scop strategic, conducând obiectivele generale ale afacerii.
Definite în mod clar și cu un scop explicit
Bazându-se pe principiile susținute de Globerson (1985) și Neely et al. (1996a), Metriq.one oferă claritate și un scop explicit. Proiectarea cadrului asigură faptul că fiecare măsurătoare de performanță servește unui scop definit, contribuind la obiectivele mai largi ale organizației.
Relevant și ușor de întreținut
Metriq.one simplifică măsurarea performanței, reluând sentimentele lui Maskell (1989) și Lynch și Cross (1991). Cadrul nu este doar relevant pentru contextul de afaceri, ci și ușor de întreținut, reducând povara asupra resurselor și asigurând în același timp o eficacitate continuă.
Simplu de înțeles și de utilizat
În conformitate cu recomandările lui Maskell (1989), Lynch și Cross (1991) și Neely et al. (1996a), Metriq.one este conceput pentru simplitate. Această simplitate asigură faptul că utilizatorii pot înțelege și naviga cu ușurință în cadru, favorizând adoptarea pe scară largă la diferite niveluri ale organizației.
Furnizați feedback rapid și precis
Angajamentul Metriq.one de a oferi un feedback rapid și precis este un ecou al ideilor lui Globerson (1985), Dixon et al. (1990), Maskell (1989) și Neely et al. (1996a). Întreprinderile care utilizează Metriq.one obțin informații în timp real, permițând luarea rapidă a deciziilor pe baza celor mai recente informații.
Corelarea operațiunilor cu obiectivele strategice
O caracteristică esențială aprobată de Lynch și Cross (1991), Metriq.one leagă perfect metricile operaționale de obiectivele strategice generale ale afacerii. Această aliniere strategică asigură faptul că fiecare efort operațional contribuie în mod semnificativ la succesul pe termen lung al organizației.
Stimularea îmbunătățirii continue
Metriq.one merge dincolo de măsurarea statică, îmbrățișând principiile de îmbunătățire continuă susținute de Lynch și Cross (1991), Maskell (1989) și Neely et al. (1996a). Furnizând informații acționabile, Metriq.one servește drept catalizator pentru îmbunătățiri continue ale calității, eficienței și performanței generale.
Cadrul de măsurare a performanței Metriq.one redefinește modul în care întreprinderile abordează și își ridică performanța. Sprijinit de principiile susținute de liderii de opinie din industrie, Metriq.one nu este doar un instrument, ci un avantaj strategic care propulsează afacerile către un succes susținut în peisajul competitiv actual. Explorați posibilitățile, adoptați strategia și deblocați întregul potențial al afacerii dvs. cu Metriq.one.
Referințe:
Globerson, S., 1985. Aspecte privind dezvoltarea unui sistem de criterii de performanță pentru o organizație. Revista internațională de cercetare a producției, 23(4), pp.639-646.
Maskell, Brian. (1989). Măsurarea performanței pentru o producție de clasă mondială. Contabilitate de gestiune. 7. 32-33.
Dixon, J.R., Nanni, A.J. și Vollmann, T.E., 1990. Noua provocare a performanței: Măsurarea operațiunilor pentru o competiție de clasă mondială (seria irwin/apics în managementul producției). Dixon, J., Robb, N., Alfred, J., Vollmann, TE, Eds..
Lynch, R. și Cross, K. (1991). Measure UP Yardstickks for Continuous Improvement.
Neely, A., Mills, J., Platts, K., Gregory, M. și Richards, H., 1996. Proiectarea sistemului de măsurare a performanțelor: ar trebui să se adopte abordări bazate pe procese?. Revista internațională de economie a producției, 46, pp.423-431.
